11 February 2009

Liniste

Dupa prea multi ani din pacate am reusit sa ne strangem la o iesire pe munte. In timpul facultatii aceste iesire erau aproape saptamanale dar odata cu trecerea timpului ne-am angajat iar unii au facut chiar si copilasi si au iesit din cerc. Ideea ne-a venit la intalnirea pe care Mircios a facut-o ca sa ne arata pozele din India. Si de obicei la astfel de intalniri hotaram ad-hoc sa purcedem intr-o iesire. De data
asta am zis ca nu are cum sa ne scape o iesire pe munte tot amanata. Zis si facut. Cine sa se ocupe? Intrebare retorica bineinteles. Si asa s-a pus Kiki de cautat locatii si disponibilitati. Ce a urmat in mini-povestirile urmatoare.

Training day

Dupa cate zeci de email-uri si alte cateva zeci de telefoane s-a hotarat sa plecam weekend-ul trecut in Ciucas. Mai exact la Cabana Silva ca la Muntele Rosu citisem ca conditiile de cazare nu erau chiar faine. Rostul mail-urilor si a telefoanelor a fost de a informa pe toti oamenii care urmau sa vina in mica escapada. 24 fura numarul lor. Si logic mesajul s-a piedut pe drum. Urmarea in ultima povestire.
Si a venit si ziua plecarii. Nu stiu cine a fost idiotul care a pus plecarea asa de devreme ca am fost nevoit sa ma scol la 7 ca sa fiu la 8 jumatate Victorie. Nu stiu cum s-a facut dar am intarziat. Tocmai eu. Si am plecat. Prima oprire a fost la Carefour Baneneasa de unde am luat tot ce era nevoie mai putin de ceea ce aveam nevoie cu adevarat. Adica multe bautura si putina mancare. Dupa un traseul lin am ajus la Cabana Silva de unde varfurile muntilor pline de zapada ne asteptau. Asa ca cei care au ajuns mai devreme am decis sa facem un mic varf- Muntele Rosu. Asa de pregatire pentru a doua zi de foc. Traseul a fost destul de usor dar burtile noastre si picioarele de bucuresteni ne-au tradat si pe final urcam ca niste mosnegi de 80 de ani. Dar ne-am zis ca a doua zi o sa ne revansam. 3 ore a durat tot traseul si ne-am intors la timp pentru friptura de seara si cateva jocuri de whist.






Mission failed

Dupa o noapte aproape nedormita si ceva bauturica am decis sa pornim de dimineata spre Varful Ciucas, inalt de 1954 de metri. Asadar o diferenta de nivel de 700 de metrii. La ora 9 era plecarea dar cu o mica intarziere de 25 de minute am plecat. Un prim grupule de 9 persoane. Imediat dupa primele pante transpiratie si zilele de sedentarims si-au spus cuvantul. Insa drumul era lung. De vreo 7 ore de urcat si coborat. Nici nu facusem jumatate de traseu ca facem pauze mai ceva ca copilasii de gradinita ce vor sa faca pipi. Insa incet incet am inceput sa ne intram intr-un ritm cei drept mai incet incetisor. Dupa ce ne-am dat sufletul pe prima parte a traseului a venit si partea mai dificila a traseului. Cu pante mai abrupte cu zapada pana la genunchi, cu gheata si vant ce batea din ce in ce mai tare. Varful se vedea in fata noastra dar fortele noastre dispareau cu fiecare pas facut. Si mai era si drumul de intors. Si nu cu telecabina si tot pe jos. Dupa o urcare pe o panta inclinata la 60-65 grade am cedat. Cam toti din grup. Si cum fortele si cam toate resursele erau pe terminate iara vantul batea destul de tare am decis chiar daca varful era in fata noastra la nici 30 de minute am decis sa nu riscam.
Drumul de intoarcere mi s-a parut de 2 ore mai lung. Parca nu se mai termina. Insa dupa 6 ore si jumatate de efort sustinut am ajuns iara la cabana mai mult morti decat vii.



The fight

Nu stiu daca stiti cum e cu organizarea unei excursii. Mai cu precadere a unui grup. Experienta lucrului in turism si-a spus cuvantul insa la ceea ce s-a ajuns trece cu mult multe limite. Motivele au fost multe iara doar mentionarea si enumerarea lor mi-ar lua cel putin inca jumatate de ora de scris. Si logic cine sunt de obicei vinovatii? Logic organizatorii..in speta eu si Mircios care numai noi stim cate a trebuit sa facem. Si cum 24 de persoane inseamna 24 de tipuri de personalitati va dati seama ce a iesit. Cearta dupa ceasta. Cateva sambata seara si restul duminica dimineata. Daca mai stateam si pe seara probabil mai gaseam alte motive. Si noroc ca nu am fost noi cei care am furat armele din cazemata ca altfel ..there would have been blood:)). Glumesc un picut dar nu e chiar zambetul meu. Pana la urma am rezolvat si am pus la punct cam toate problemele ivite si am plecat mai prieteni ca inainte. Ca dee ne cunoastem de 7 ani.

Cu ce m-am ales din aceasta iesire in afara de bobarnace? Mai multe Mirceea decat eu dar...cu 3 kilograme in minus si cu multa liniste. Timp de 3 zile am si uitat ce inseamna zgomot si praf si la un moment dat ma dureau urechile de atata liniste. Si sa nu mai zic de cafeau bauta cu un pisc alb in fata ochilor somnorosi dar bucurosi.

Poze ca pe obicei pe Picasa.

6 comments:

  1. a fost si buna si nebuna iesirea asta...dar usor usor vom face-o regula din intalnirile astea; sa speram ca vor fi mai putin agitate la capitolul "rafuieli" :D

    ReplyDelete
  2. Irina_engl2/12/2009

    Mai ce baieti frumosi!
    Mi-a facut placere sa o revad pe Flori. Ultima data ne-am intalnit acum...3 ani si ceva cred.
    Ziceai ceva de 24 de persoane. Unde sunt restul?

    ReplyDelete
  3. @Mircea: Nebuna putin spus iar in ceea ce priveste urmatoarele iesiri pe munte eu zic sa asteptam vara ca e mai de noi:)).

    Irina:Restul? Adica la cei ramasi in viata ca nu am scris pe blog ca pana la urma am ucis vrep 10 razvratiti si i-am ingropat in padure:).

    ReplyDelete
  4. Irina_engl2/13/2009

    Mi s-a parut mie ca vad o sclipire ciudata in ochii tai. Deci de la asta era.

    ReplyDelete
  5. Anonymous2/16/2009

    dar cu o mica intarziere de 25 de minute am plecat
    hahahha you make me laught, hahha

    rox

    ReplyDelete
  6. @Roxy: Pai nu am calculat corect timpul Casa-Metrou Titan-Metrou Victorie-Iesire Corecta Metro Victoriei:)). Se mai intampla ca mai intarzii si eu in ultimul timp

    ReplyDelete