29 March 2009

5/7

Doar o postare saptamana aceasta? Putin putin....Insa orice cauza are si un efect. In cazul meu cauza este berea iar efectul este usor de ghicit. Vine primavara in sfarsit si odata cu aceasta si cheful de iesit la o bere dar din pacate nu la terasa ca nu e chiar asa de cald. 5/7 reprezinta zilele sau mai degraba numarul de nopti din aceasta saptamana in care am ajuns acasa dupa ora 11 jumatate. Si logic ca nu mai e timp de nimica ca dupa ceva beri, fie ele normale sau nefiltrate, iti doresti doar sa te culci si a doua zi sa o iei de la capat. Munca-Bere-Somn. Scurt postul de astazi ca saptamana viitoare o sa fie 6/7, din care doua cu 2 concerte, asta in cazul in care duminica nu se mai programeaza cineva intre timp. Ne vedem la bere:). Scuze...beri!!!

26 March 2009

Putul idiotilor

Seara de seara,chiar daca ajung obosit de la munca si mai obosit de la iesirile la bere, care saptamana aceasta au fost aproape in fiecare zi, reusesc sa zambesc. Motivul este unul simplut. Primaria Sectorului 3 a facut lucruri chiar faine in sector. Unul dintre ele sunt parcarile. Insa la parcarea de pe Bulevardul Grigorescu,chiar la iesirea de la metrou Titan dinspre parc, au lasat neastupata o mica gaurica. Gaura ce are cam juma de metru pe jumatate. Cred ca trebuia pus in stalp acolo. Cum spuneam ori de cate ori trec pe langa gaura zambesc. Nu la gaura ca nu sunt chiar asa de nebun. Ci la persoanele idioate ce nu vad gaura inainte de a parca. Si nu exista seara sa nu vad o roata prinsa in aceea gaura si 5 persoane in jurul masinii incercand sa isi dea seama cum sa iasa de acolo. Nu prea au cum usor. Roata este destul de prinsa acolo si cam tot ce inseamna zona din jurul ei e distrusa. Cand ploua gaura este plina cu apa si inteleg ca nu vezi ditamai gaura dar in restul zilelor senine? Cat de idiot/idioata poti sa fi si sa nu vezi?!?

22 March 2009

TRT

Nu mai fusesem de vreo 2 ani la un targ de turism in Romania si eram curios sa vad daca s-a schimat ceva intre timp. Iara motivul principal nu a fost sa imi caut oferte la Albena ci mai degraba sa vad lume cunoscuta din domeniu ca dupa ceva anisori in turism cunosti ceva lume.
Putin somnoros, pe la 11 jumatate am ajunt la Romexpo si dupa un ocol din cauza celor de la Bogart care au cam ocupat toata zona cu ditamai constructia si nu s-au sinchisit nici macar un indicator ajunsei la casa de bilete. Dupa ce am stat la coada gresita ca nu vazui bine ca pentru rezervarile online era o casa special am intrat in pavilion. In cel micut ca cel mare era rezervat copilasilor. Deci iara agentiile de turism erau inghesuite in pavilionul micut. Ulterior si vizitatorii. La Madrid-Fitur abia in ultima zi din cele 4 petrecute acolo am reusit sa termin de vizitat complet tot targul. In nici 60 de minutele am vizitat tot la TRT. Si punem la socoteala si opririle pe parcurs ca vorbesc cu diferiti colegi si prieteni gasiti pe acolo.
In ceea ce priveste oferta targului: Bulgaria,Turcia,Grecia si iar Bulgaria. Ma lesi?! Oricum drumul fu in pic productiv ca am reusit sa gasim o alta companie care poate o sa ne duca mai ieftin in Asia de Sud Est si am gasit o harta a Bankok-ului si mici harti cat de cat utile pentru alte zone. Si un pic poster cu o plaja superba din Thailanda. Si cum spunea bine Mircios, o sa ne sculat si culcam cu posterul ala in fata timp de 9 luni iar luna a 10-a o sa ne trezim direct pe plaja. Asteptarea asta ne omoara : P

19 March 2009

Cutiuta secreta

Subconstientul meu si probabil al oricarei alte persoane este ceva de fascinat si imposibil de interpretat. Visele fac parte din constient. Trairile si emotiile de peste zi sunt pastrate intr-o cutiuta de catre subconstient iar noapte fara stirea noastra o forta deschide cutiuta si da drumul la spiritele inchise de peste zi. Orice fiinta normala nu intepreteaza orice vis. Dar probabil ati uitat ca eu nu sunt o fiinta normala.
Nu intentionez sa ma insor in viitorul apropiat iar visele cu nunti sunt extrem de rare. Ultimul si singurul pana acu 2 nopti a fost momentul in care am spus DA. Noroc ca m-am trezit la timp si nu am mai apucat sa zic. In vis. Si sincer a fost mai mult in cosmar acel vis.
Revenim la nunta din vis care cum spuneam nu era a mea. Nu imi amintesc clar a cui era dar detalii da. Ce duc la mai multe interpretari plauzibile. Ceea ce e si mai ciudat e ca mi se pare ca totusi nunta era alor mei. Ce insemna de fapt nunta din visul meu? Sa le luam pe rand:

Atingerea unui scop sau a unui ideal, incheierea unei etape de cautare , de comunicare, nevoie de integrare si dobandire a unui anumit statut social, speranta de a ti se implini un vis, maturizare.

Nunta fara rochie de mireasa – neconventionalism, nevoie de independenta, revolta impotriva unor reguli sau constrangeri;

Nunta intima – timiditate, emotivitate, anxietate, temeri ascunse;

Insa ceea ce este si mai ciudat este ca m-am recunoscut in peste 90% din interpretare. Si nu vorbim in general ci vorbim de saptamana aceasta.. Asteptand ceva si dorind ca un lucru sa se intample mai exact. Lucru ce ulterior ar duce la alte detalii din interpretare.

Vise placute dragi cititori.

17 March 2009

Amalia

Stropii de ploaie rece ma facea sa merg repede si sa nu privesc decat in pamant. Treseul de intoarcere de la munca este acelasi zi de zi si cu siguranta l-as face cu ochii inchisi. Ridic ochii din cand in cand sa nu ma calce vreo masina. Nu am eu norocul asta. In fata mea un personaj in trening vobeste tare la telefon. Numele Amalia este rostit tare si de cateva ori. Dau sa trec pe langa dar cand ajung in dreptul lui lasa telefonul si imi adreseaza o intrebare. Doamne zic. Iar duc pe cineva in eroare. Insa destinatia ceruta, o statie de benzinarie, imi este cunoscuta si ii dau informatia de data aceasta corecta. Dau sa plec. Insa el merge in aceeasi directie cu mine chiar daca benzinarie este in partea acesta. Intinde mana si se prezenta. Cristi, impreuna cu numele de famile. Sorin, incantat de cunostinta, zic in mintea mea obosita si dornica de a ajunge cat mai repede acasa. Imi multumeste si incepe sa zica ca a ramas fara ulei la masina si ca cei de la service au uitat nu stiu ce valva sa puna si uiteasa s-a scurt tot uleiul. Si ca trebuie sa se duca la benzinarie si sa cumpere ulei ca apoi sa se duca la aeroport. Intre timp reia discutia cu Amalia la telefon. care este se pare la aeroport si il asteapta. Imi multumeste incao data iar eu dau sa maresc pasul pentru ca ploaie se intetise si nici umbrela nu aveam. Insa personajul, de altfel simpatic mai are o ultima rugaminte.
Nu ai cumva 20 de ron? Ma intreba. Nu am bani la mine iar cardul imi este sus in apartament. Si continua spunandu-mi ca imi poate lasa gaj carnetul de sofat. Ma eschivez zicandu-i ca nu am niciun ban la mine si plec. Nici nu plec de langa el, telefonul nici nu ii sunase si vorbea din nou cu Amalia. Probabil o persoana virtuala. Dupa cativa pasi privesc in urma si il vad langa alta persoana.
Acu nu stiu ce sa zic. Poate chiar avea nevoie de bani dar totusi inainte de a-l refuza mi-a trecut prin minte urmatoarele:

  • Amalia e deja la aeroport si tu nici macar nu ai plecat? Nu stia la ce ora e zborul?
  • Carnetul de condus putea sa fie un fals.
  • Cum sa conduci apoi masina pana la aeroport fara carnet?

Acu o-i fi io prost si am incredere in oameni si chestii de gentlemen agrement dar nici chiar asa.

15 March 2009

Liberté, égalité, fraternité

Subiectul imi era de mult in minte dar lipsa timpul a facut lasat undeva in capusorul meu. Ideea s-a dezvoltat mai mult dupa o dezbatere pro si contra avuta saptamana trecuta cu fostele colege mele de master din Barcelona. Voi expune in randurile urmatoare parerile pro ( ale mele ) si contra (ale colegelor) fata de urmatorul subiect. E firesc sau nu sa fim platiti la fel daca lucram in aceeasi firma dar in tari diferite.? Si vorbim doar de o firma mama ce isi are sediul in mai multe tari de exemplu.

Globalizare sau nu?!. Stim bine ca unicul motiv pentru care marile corporartii sau orice firma straina ce vina in Romania este forta de munca ieftina. Unicul si singurul motiv. Insa intrebarea mea este :de ce daca lucram in aceeasi firma, avem acelasi post, prestam aceeasi munca suntem platiti diferit? Scuze mai putin..


Pro

  • Suntem TOTI oameni.
  • Ne nastem cun drepturi egale. Sau asta e prima minciuna de care avem parte la nastere?!
  • De ce mediul trebuie sa influenteze totul? Cu ce gresim daca ne nastem intr-o tara saraca sau din lumea a 3-a si nu intr-o tara Vest Europeana? De ce nu putem avea aceeleasi drepturi intr-o lume ce se doreste a fi dreapta si echidistanta?!
  • Muncim in aceeasi firma, prestam aceeasi munca in acelasi interval orar. Si atunci unde e egalitatea si dreptatea?
  • Asta se numeste discriminare sau rasism?
  • Expatriatii vin in sustinerea mea. E posibil sa ma insel. Managerii sau oamenii ce vin sa lucrezi in Romania ( si vorbim de middle-high managment) au salarariile la nivelul din tara lor nu? Deci se poate...

Contra

  • Costurile de viata sunt mult mai ridicate in aceste tari, asa numite dezvoltate. si deci logic si salariul trebuie sa fie pe masura lor. Nu in totalitate adevarat. Poate costurile de chirie si de transport public dar celelalte ( mancare, haine,vacante) sunt exact la fel si in unele cazuri chiar mai mari. Si totusi chiar daca chiriile sunt cu 30-40% mai ridicate nu se justifica diferenta de salariu de 60-70%
  • Impozitele. Sincer nu stiu procentul in fiecare tara dar nu cred ca ele sunt la fel de mari si multe ca la noi. Oricum am pus la contra din acest motiv.
Am sau nu dreptate? Aveti si alte opinii pro sau contra?!

10 March 2009

Scurte povestiri din Barcelona



Fara oprire


Din Titan pana la aeroportul Baneasa intr-o zi obisnuita se face oproximativ 60 de minute. Vineri seara cred ca am facut un record. In nici 20 de minute am fost la aeroport. Acest lucru s-a datorat si faptului ca nu am prins absolut niciun semafor pe culoarea rosie. Si nu vorbim de un oras de provincie unde exista doar un semafor. La drumul de intoarere insa, din centrul Barcelonei pana la El Prat, autobuzul de noapte a prins toate semafoarele posibile si imposibile de pe traseu. Si sunt mai multe decat in Bucuresti. Prefer sa nu fac comentarii

Panica

Inainte de a pleca verific de cel putin 3 ori daca am toate actele ce imi trebuiesc la mine. Inainte de a iesi din camera, in lift si in cele din urma la iesirea din bloc. Dupa un zbor lin mai ceva ca un drum cu metroul pana la munca dau sa ma duc la toaleta din aeroport. Logic verific incao data daca am actele necesare la mine chiar daca am facut acest lucru de vreo 6 ori pana in acel punct. Caut caut caut si nimic. Nu dau de buletin. Cum am pasportul expirat este singurul meu act valabil intr-o tara straina. Ma si vedeam luni la consulatul Romaniei din Barcelona cerand in regin de urgenta un act de identitate. Dau sa caut din nou. Iau toate buzunarele la rand. Nimic. Deja nu mai e vorba de panica. Pasaportul e la locul lui in buzunarul interior dar nici urma de buletin. Sau cel putin asa am crezut timp de cateva minute de groaza petrecuta intr-un Wc extrem de urat mirositor in BCN. Era bine mersi "lipit" de pasaoprt.

Comedy show Wizz-Air

Mereu mi-au placut prezentarile in caz de urgenta intr-un avion. Aci glumeam. O data este de ajuns si sa asculti de fiecare data aceleasi instructiuni este o mare placere. Nu zic ca este inutil dar exista o limita de rezistenta. Insa de data aceasta prezentarea a fost o adevarata placere. Nu stiu pe ce criterii angajeaza cei de la wizz stewardezele dar cred ca simtul umorului ar trebui sa fie unul din ele. Nu si prostia. Toate lumea este extrem de atenta atat la mana persoanei ce ne arata insa vocea persoanei care este in contratimp cu miscarile celelatei personane. De aci pana la rasete, la inceput ale vorbtioarei, pana la balbaieli si tot tacamul nu mai e decat un pas. Ce mai ne aflam la un adevarat comedy show nu la o prezentare, ce se doreste a fi sobra, despre masurile de siguranta in cazul unui accident de avion. Dupa cum bine stiti, cu Moartea nu se glumeste. Sau cine stie este o noua strategie adoptata de catre cei de la Wizz. Nu mai trebuia sa mentionez ca vorbitoarea era blonda.

N17

Ca orice oras care se respecta Barcelona are si un serviciul de transport nocturn extrem de bine de pus la punct. De la Aeroport pana in centru si vice-versa se ajunge cu N17. Insa de cateva luni de zile traseul autobuzului s-a modificat din cauza lucrarilor la noua linie de metrou, L9 respectiv. Asa ca o sa aveti parte si de un tur a satelitului El Prat de Llobregat. Insa doar pentru 1,30 o sa aveti parte si de senzatii tari mai ceva ca o cursa montaing rouse. Cum strazile sunt foarte inguste, masinile parcate pe partea dreapta regulamentar iar autobuzul destul de maricel va las pe voi sa va imaginati starea stomacelului.


Palma

Trecut de toate filtrele nu imi mai ramane decat ultimul. Romanu buluc buluc spre poarta. Raman in spate stiind ca o sa fie si loc pentru mine in avion. In fata mea un batranel este refuzat de persoanele de la check in. I s-a spus ca nu are bilet. De fapt avea un bilet. Cel de la Palma de Mallorca pana in Barcelona. Dupa care dorea sa ajunga la Bucuresti dar nu avea bilet. Ceea ce nu am inteles eu este cum a reusit sa ajunga pana la poarta de imbarcare pentru acest zbor fara bilet? Sau cum a reusit sa ramana in zona fara sa fie reperat de nimeni tinand cont ca era ultimul zbor al zilei si aeroportul era gol. Logic nu a reusit sa urce


Say cheese

Daca as numi un lucru ce s-a schimbat in Barcelona in descurs de aproape un an de zile raspunsul este: oamenii. Catalanii, ca de ei este vorba. incep sa se asemene din ce in ce mai mult cu romanii. Nu mai zambesc. Chiar deloc. Nici pe strada, autobuz, metroul sau in baruri. Moraconosi fiecare isi vede de treaba lui. Nu ca pana acu nu erau la fel doar ca mai si zambeau. Magazinele sunt cam goale. nu de produse ci de cumparaturi. S-au inmultit anunturile cu En venta, Se transpasa, Cerrado por liquidacion si En lloger. Singurii care mai zambesc sunt englezii in pantalani scurti de pe Rambla si oamenii din reclame. Trist.



Gramada

De data aceasta am avut norocul sa nimeresc in avion la intoarcere o intreaba satra. Nu erau din aia chiar nespalati. Stiti cum arata o gramada la rubgy? Asa arata si coada noastra de romanasi la check in. Iar in centrul gramezii era satra noastra. Si tot daca vorbim de sport parca rromanasi nostri pleaca toti spre o competitie sportiva gen campionat mondial de atlestism ca majoritatea sunt imbracati in tranning.



Cafeau de dimineata

Sa ai vedere Parc Guel, Mediterana, Tibidabo si un cer albastru ca ochii unei suedeze , e tot ce ti-a dorii ca locatie pentru a-ti lua micul dejun si cafeau cu laptic.




Scaldis

Este numele unei belgience blonde ce poate sa fie in acelasi timp extrem de rece si distanta iara apoi suava si gingasa cu corpul tau. Ti se urca extrem de repede la cap lucru datorandu-se si "temperaturii" de 12%. Este cea mai buna bere bauta de mine pana in acest moment

Turbulente

Nu stiu de ce sunt asa de ghinionist ca pana in acest moment nu am avut parte nici de goluri de aer si nici de niste turbulente ca la mama lor acasa. Zborul dus a fost asa de lin incat am reusit sa dorm tot timpul fara sa fiu deranjat. La intors ar fi dormit la fel de bine dar la un moment dat se aude o voce" Va rugam sa va cuplati centurile de siguranta ca vom trece print-o zona de turbulente. Mai mult m-a sculat vocea decat turbulentele.


Crêpe

Poza spune totul.




El Rey

Motivul principal al mini-vacantei de 4 zile in BCN nu a fost vederea copilului meu. Nu asta fu cel principal. Luni a trebuit sa ma duc la facultate sa imi iau foia matricola. Insa cum sunt eu superficial nu am intrebat oficial de ce acte am nevoie si am crezut ca e de ajuns buletinul. Nu a fost de ajuns asa ca m-am intors cu mana goala. Logic in afara de cumparaturi. Asa ca o sa ma duc incao data in Barcelona. In ceea ce priveste diploma am aflat si motivul de ce dureaza atat de mult, 3 anisori, sa fie gata. In afara faptului ca e facuta manual e si semnat personal de catre regele Spaniei, Juan Carlos. Hmm ma indoiesc putin ca omul ala semneaza zi de zi peste 400 de diplome ca sa isi faca norma. Deci e naspa sa fii rege:).


nota autor: Numele Sorin= fiul Soarelui

Mi madre sol

O vreme mocirloasa ma conducea pe ultimul drum in Bucuresti. Un vant taioas si o ploaie mai rece decat o bere buna imi faceau un ciuda ca plec spre taramuri mai calde. Dimineata e racoroasa in Barcelona. Insa un vant suav, placut si un miros de primavara m-au intampinat la ora 4 dimineata. Si cum madre sol nu putea sa fie rau cu fiul sau ratacitor, timp de 2 zile un soare mirific si plin de dragoste s-a dezlantuit peste Barcelona. Ziua de luni, a plecarii, nu a fost atat de reusita. Da stiu mama ca te parasesc din nou dar promit ca o sa revin...



Mai multe poze pe
picasa ca de obicei.

06 March 2009

Pauza de

reprosuri bloguri muzica munca internet televizor mancare cafea twitter online real virtual somn bere nunti cadouri intalniri evenimente griji mancare televizor muzica vise cosmaruri visuri munca dans metrou ploaie frig scris citit intrebari rapoarte gripa pastile
chinezi carti jocuri fete baieti oameni viata.

04 March 2009

Kiki strikes again

Uite ca nici nu s-a uscat bine cerneala de la postul despre cat de incredere sunt la indicatii, ca iara am fost acostat. Acu ma intreb iara. Chiar am fata de taximtrist? De bun samaritean? De persoana ce stie toate strazile si institutiile din Bucuresti? Si mai ales de persoana de incredere? Irina comenta spunand ca data viitoare cand ma roaga cineva sa il indrum sa il refuz. Acu sincer nu pot sa ii spun omului..stai ca nu pot sa spun ca deja cred ca sunt 4 persoane date disparute sau inca ratacite prin Bucuresti din cauza mea!!
Ultima victima fu o fatuca. In putina intarziere grabeam incetisor pasul spre birou. In fata mea venea agale o fatuca ce mergea pe bordura mai ceva ca Nadia pe barna. Gest putin nebunesc. Insa nu prea ii reusea si era cat pe ce sa cada in nas. Drumurile noastre nu aveau de gand sa se intersecteze dar.... fatuca scoate o foaie din buzunar si se indreapta zambitoare spre mine si ma intreaba cum sa ajunga pe o anumita strada. Hmm denumirea strazii imi suna cunoscuta dar sa imi incerc iara norocul? Incep sa rad subtil aducandu-mi aminte atat de comentariul Irinei cat si de cel 3 cei sarmani rataciti. Sincer dau sa nu ii raspund dar faptul ca avea o harta cat si numele strazii imi suna cunoscut, fura 2 amanunte ce imi dadeau incredere in cunostintele mele. Dau sa aranjez harta in directia potrivita- lucru la care ma priceo- si ii zic directia.Pornim la pas impreuna cam in aceeiasi directie. Eu ma apropiam incet incet de birou iar ea se indeparta incet incet de adresa finala. Mai scoate harta incao data. Trecusem oarecum de strada dorita dar nu ne indepartasem chiar atat de tare. Ii zic pana la urma sa o ia pe strada unde aveam si biroul, strada care la un momentat dat dadea in strada dorita. No.acu sper ca a ajuns bine la psiholog- cum spuneam mersul pe bordura nu parea o activitate sanatoasa- ca daca nu, sincer nu cred ca ma pot sa am incao persoana " ratacita" pe constiinta. Pana la urmatoarea victima deu.

01 March 2009

Work Hard-Party Hard

Ultima saptamana cel putin a fost extrem de plina. Probabil si din acest motiv posturile s-au imputinat. Sunt multe in stand-bye dar din lipsa de timp le aman de pe o zi pe alta. Insa imi sta in fire sa ma " obosesc: la maximum cate saptamani dupa care urmeaza cateva zile de repaus total. Si apoi reluam procesul. Dar mai multe detalii in posturile ce sunt in stand-bye.Cum spuneam saptamana trecuta am venit acasa doar ca sa mananc ceva, sa fac un dus si sa plec iara.Cum e si motto-ul sefului meu de la Paris-Work Hard-Party Hard- incepe sa ma prinda din ce in ce mai mult. Acu nu stiu care parte m-a prins cel mai mult...Sincer cel putin eu muncesc ca sa calatoresc si sa stau in casa cat mai putin posibil.
Iar apogeul saptamanii a fost ziua de sambata. Dupa o bine meritata odihna a inceput nebunia. Plecat de la 1 jumatate ajuns acasa pe la 3. Dimineata bineinteles. Prima oprire: Primaria Sectorului 2 pentru o prima cununie din o serie lunga ce o sa urmeze. Fericitul eveniment a avut-o in prin plan pe o colega de liceu si de gimnaziu. Extrem de scurt momentul la primarie.Nu stiu din ce motiv dar parca la ultima la care am fost fu mai lunga. Intre primarie si restaurant am avut putin timp la dispozitie sa ajung pana in centru si sa cumpar un cadou pentru a doua petrecere ce urma sa fie dupa aceasta. Petrecerea de la restaurant s-a scurs incet incet. Cand atmosfera este oki si timpul curge parca mai repede. Si a venit timpul pentru petrecerea numarul doi. De data aceastain Becker Brau Live Music. Prima data cand ajung in aceasta locatie si mi-a placut extrem de mult. Atmosfera super, berea nefiltrata excelenta- da nu prea merge dupa vin- si muzica live de nota 10. Si aci am avut o mica revelatie. Mai bine spus o mica comparatie. DJ are avantajele lui la o nunta dar muzica live merge mult mai bine. Si aci intervine revelatia si decizia luata ca la nunta mea o sa fie muzica live.Noo acu sper ca peste 5-10-15 ani formatia din Beckar Brau sa mai cante:).
Si a urmat a 3 petrecere. Da in aceasi seara. Dupa muzica live a urmat incao seara in El Grande Comandante. Deja a doua casa daca ne gandim ca aproape in fiecare weekend am aterizat pe acolo. Lume la nebunie- si ma intreb unde pana mea e criza!?- si muzica la inaltime. Frant de oboseala am purces spre primul taxi disponibil. Erau 4 de altfel dar eu l-am ales pe ultimul.
Seria povestirilor cu taximetristi- chiar ma gandesc serios sa fac o rubrica speciala- a continuat si aseara, cand in drum spre casa, de data aceasta am nimerit un sofer cu numele Sorin:). Care nume nu prea ii placea taximetristului nostru din simplul motiv canu mai avea si nume de sfant si avea doar o singura petrecere pe an. Si ca baietii lui sa nu sufere le-a pus cate un nume de sfant ca sa nu ma repete greseala parintilor.