Despre mine

Un interviu/articol interesant gasit anul acesta. Sper sa nu va plictisiti citind.Cei drept e multicel.Pai da..cam 26 de ani descrisi in cateva randuri.Am molduit cam ce ma caracterizeaza cat de cat.

Bilbiiala nu este numai o tulburare a aparatului care serveste vorbirii, a aparatului fonoarticulator, ci prin originea si manifestarile ei tulbura intregul ritm de activitate intelectuala al persoanei in cauza. Din cauza tensiunii emotionale, in timpul rezolvarii unei probleme, cerinte, in care vorbirea joaca rolul principal , functiile mintale se dezorganizeaza, iar gindirea isi iese din ritmul sau normal. Prin constientizarea defectului, copiii bilbiiti incep sa observe ca modul lor de exprimare difera de cel al altor persoane. Momentul constientizarii defectului este hotaritor in agravarea tulburarii.
Momentul constientizarii bilbiielii si trairea ca atare in planul personalitatii (a constientizarii respective), transforma bilbiiala in logonevroza.

Bilbiiala este un fenomen mai mult de repetare a sunetelor, silabelor si cuvintelor, iar logonevroza presupune pe linga acestea, modificarea atitudinii fata de vorbire si de mediul inconjurator in general, prezenta spasmelor, a grimaselor, a incordarii si a anxietatii, determinate de teama de a gresi in timpul vorbirii.

Starile de nesiguranta si stapinirea inlantuirilor verbale conduc in unele cazuri la instalarea unei adevarate logofobii. Modul de a reactiona fata de imprejurarile de comunicare sint diferite, dupa experienta traumatica personala a fiecarui individ.

Odata cu pubertatea (in peste 93% din cazuri), tulburarea dobindeste caracterul unei nevroze, in timp ce numai 6,1% dintre bilbiiti privesc cu indiferenta si accepta situatia reala.

Treptat, esecurile timpurii ii fac pe bilbiiti din ce in ce mai nemultumiti de ei insisi, stapiniti de dorinta de a-si infringe obstacolele care le stau in calea exprimarii verbale corecte.

Desi majoritatea bilbiitilor sint deosebit de inteligenti, exista totusi o mare discrepanta intre capacitatile lor actuale si cele potentiale. Defectul de vorbire ii face pe bilbiiti ca, inca de la virstele mici, sa devina neincrezatori in propriile lor forte si in general sa fie retrasi.

Odata cu virsta apar complexe care invaluiesc intreaga personalitate a bilbiitilor si le imprima trasaturi de conduita necunoscute in cazul altor tulburari.

Astfel, in cazuri mai rare, dorinta excesiva de a-si invinge defectul de vorbire poate conduce la aparitia „complexului de autoglorificare" sau „complexului lui Demostene", caracterizat prin dorinta de a atinge gradul inalt de perfectiune a exprimarii la care au ajuns mari genii bilbiite.

Bilbiiala si mai ales logonevroza sint adesea insotite de ticuri, instabilitate psihomotorie, anorexie, enurezis nocturn, pavor nocturn , insomnie, tulburari de somn sau trezire.

Fobiile sint fenomene maladive psihice care intregesc simptomatologia acestor tulburari. In genere, logopatul se teme sa vorbeasca in societate, in situatii deosebite, in prezenta unor persoane straine. Il caracterizeaza teama de a pronunta unele cuvinte, sunete, silabe considerate de el „teribile" (obstacol) si de aceea modifica fraza, introduce cuvinte care i se par ca ii usureaza vorbirea.

Se ajunge astfel la o vorbire diluata, neclara, parafrazata. Se poate vorbi aici de o interactiune inductiva intre simptomele motrice si cele psihice (frica de a vorbi mareste dimensiunile convulsiei si invers, aparitia convulsiei mareste frica de a vorbi).

Simte nevoia sa fie ocrotit si are tendinta inconstienta de a se supune autoritatii altuia, cere sa-l ajute sa-si invinga infirmitatea. Este indicata autosugestia care pentru un timp amelioreaza tulburarea. Altii, dimpotriva resping orice influenta straina si isi impun personalitatea. In acest caz, succesul terapiei este mai greu de obtinut.
Tulburarile comune tuturor formelor de bilbiiala sint: impresionabilitatea crescuta, nervozitatea, neincrederea in sine, anxietatea, stingacia miscarilor in societate. Adesea sint inclinati sa vada in incurajarea ce li se da un sens ascuns si nu cred decit in autocontrol, cautind stratageme cu caracter de aparare.

Ca si istericii, au inclinatie spre sugestibilitate si autosugestibilitate, amor propriu bolnavicios, schimbare rapida a starilor sufletesti, atentie nestatornica, iritabilitate. Se izoleaza de cei din jur, au capricii, pling usor, avind un sentiment de deprimare.

Tot articolul il puteti citit aci.

Mersi.




Lake of tears - Can die no more
Asculta mai multe audio Muzica »

Comments

Popular Posts