Caini

Nu prea am o relatie prea speciala cu acesti patrupezi tinand cont ca am fobie fata de ei.Si mereu mi-am pus intrebarea de unde pana unde.Si nici pana in ziua de astazi nu am reusit sa aflu raspunsul.Insa toata lumea ma intreaba daca am fost vreodata muscat de vreun caine de am ajuns sa am fobie fata de ei.Raspunsul e nu.Motivul e simplu la randul lui.Ori de cate ori vedeam un caine-cel putin in perioada Focsani si la inceput in Bucuresti-traversam strada si imi continuam calatoria pe celalalt trotuar.Noroc ca in Focsani erau putin caini si ajunsesem sa ii cunosc si nu trebuia sa traversez de multe ori strada.
Insa cainii au fost mereu "alaturi " de mine.Mereu m-au urmarit.Exemplele de mai jos sunt graitoare.
In drumul zilnic spre Unirea ,vizazi pe sediul BCR,cel aproape de liceu,isi avea casa un caine extrem de rau.Din fericire era pe cealata strada si nu ma intalneam aproape deloc cu el.Era celebru in zona pentru rautatea lui.Insa in clasa a X-a m-am hotarat sa fac pregatire la engleza.Nu mai timp minte numele profesoarei-care preda la Economic-dar ghiciti unde statea.Exact.In blocul pazit de cainele rau.Ce calvar.Sambata de sambata frica atingea cote abominabile.Noroc ca din cand in cand mai dormea,dar de obicei in casa scarii.Cosmar ce a durat aproximativ 7 luni de zile.Cand m-am hotarat sa fac pregatirea la engleza cu o profesoara la Bucuresti (Pop pe numelei ei).
Si cand credeam ca am scapat de caini stapani pe scarile blocurilor si aici blocul era pazit de un caine ;cei drept mai micut dar la fel de rau.Si asa sambata de sambata iar ma duceam cu ceva frica la meditatie.Cum sa te mai gandesti la engleza cand jos te astepta mereu catelusul?Catelus care cei drept nu m-a muscat niciodata.Dar pe colega mea de meditia,Raluca,a muscat-o o data.
Cum fiecare bloc are de obicei cainele lui de paza nu se putea ca si blocul din Titan sa aiba unul.De fapt e singurul din zona care are un paznic de acest gen.Si s-a nimerit ca eu sa locuiesc in el.Din fericire acesta este mai cuminte si nu prea rau.Si ma saluta, dand in cap,de fiecare data cand treceam pe langa el.Si logic in raspundeam la salut.
Inainte sa plec in Barcelona am dat o ultima tura prin Focsani.Si exact in momentul in care eram la semaforul de pe Cuza Voda nu stiu cum s-au adunat in dreptul meu toti cainii care erau in zona sau probabil din Focsani.Vreo 30 la numar.Si au mers paralel cu mine pana cand am hotarat sa maresc pasul.
M-am mutat pentru aproximativ un an de zile in Barcelona.Yupiii..Aci nu sunt caini vagabonzi asa ca fobia a disparut un picut.Un picut ca spaniolii cam au ceva caini de obicei din aia micuti. Dar inimioara mea trasare la orice mic latrat.Insa nici acu nu am scapat de caini.Cum stau intr-o zona rezidentiala ,nu prea exista case.Insa pe strada mea exista doar una.Si nu stiu cum se face ca stapanul are un caine...........care dupa cum latra pare destul de rau.Si latra destul de des cu scopul probabil sa imi reaminteasca mereu de fobia mea..
Oare cand nu o sa ma mai urmareasca caini??

Comments

  1. Anonymous5/07/2008

    bai kiki nu cumva trebuia sa se numeasca "cainII"? jaajjjajajaj

    rox (un rechin in devenire)

    ReplyDelete

Post a Comment

Popular Posts