29 August 2008

Noapte de cosmar

Nu ma refer la o noapte de betie sau la grupa in care a cazut Steaua.Povestioara este doar un vis urat.Insa nu este fictiune cum ati putea crede dupa ce o sa terminati de citit.
Spuneam pe aci despre un mic cosmar si cum e sa nu poti tipa dupa ajutor.In sfarsit am reusit si eu sa tip.

  • Asa de puternic si de mult,aproximativ 10 secunde,incat cred ca am sculat vecinii.Pe fratemiu cu siguranta.
  • In momentul tipatului nu eram treaz.Insa in clipa in care am revenit la realitate tot ce imi amintesc a fost glasul de "Scoala-te" si faptul ca am aruncat plapuma pe jos.Probabil incercam sa ma apar de ceva sau de cineva.
  • Lacrimile nu prea se leaga de mine.Insa situatia in care m-am aflat aseara nu a fost unica.Acum 5-6 ani la cabana la Padina din senin ,fara vreun motiv,am inceput sa plang.Planset ce nu s-a oprit,la fel de brusc cum a si inceput,decat dupa 2 ore.Situatie ce s-a repetat si aseara.Numai ca a durat cam 3 ore.Sincer e bine sa te descarci dar nu in asemenea situatii.
  • Bataile inimii au ajuns undeva pe la 180-200 pe minut dar brusc si acestea s-au oprit si au revenit chiar sub limita normalului.
  • Moment in care tot corpul inclusiv si inima au inceput incet incet sa se faca de piatra.Pana in momentul in care nu imi mai simteam bataile inimii si niciun muschi din corp.Totul era de piatra.
  • Tremuratul nu a trecut nici in momentul in care scriu aceste randuri chiar daca au trecut ore bune.
  • Umbre inca ma urmaresc.

4 comments:

  1. de la prea mult efort (alergat in parc noaptea) ti se trage :d

    ReplyDelete
  2. Te bantuie licenta aia cred.

    ReplyDelete
  3. @Irina:Nu e de la licenta.Si sper ca licenta sa ma mai bantuie doar saptamana asta:)

    ReplyDelete
  4. Apai bafta multa!

    ReplyDelete