12 November 2008

Povestea de seara

Ora de culcare a venit putin mai repede in aceea seara de mult uitata dar mereu proaspata in mintea baitelului.Povestea de seara fusese spusa ca de obicei si urma sa fie continuata in seara ce urma sa fie.
Insa povestea ce urma sa prinda viata nu avea sa fie una obisnuita.Pacala sau Scufita Rosie isi incheiaseara treaba in seara respetiva.Fapte reale urmau sa ia locul povestirilor.
Baietelului inca nu ii era somn dar regurile sunt reguli iar ora de culcare nu se negociaza.Mintea ii zbura ca de obicei spre super eroi si spre un viitor ce si-l imagaina in zeci de feluri.
Caldura din camera l-a facut sa isi lase mainile in afara plapiomoarei.Nici un mostrulet nu avea sa isi faca prezenta in aceea seara.De fapt monstrii exista numai in povesti?Ca si zanele de fapt.Insa nu toate...
Somnul dulce fu trezit de o mica adiera a perdelei.Cu un ochi semi deschis incerca sa vada dincolo de lumina plamanda ce se scurgea dinspre strada.Linistea de afara il linisti pe moment.Perdeaua mereu se misca singura.Avea sa invete mai tarziu la fizica.
Ploapele cad inspre locul lor obisnuit.Manutele sunt inca in bataia luminii de afara.La vedere.
Cineva insa a inceput un joc cu ele.Cine joaca friptea cu manutele lui?O mana gingasa si catifelata se pare ca e vinovata.Sa fie oare mana povestitoarei?
Nu.O ploapa incerca tematoare sa afle cine se joaca cu mainile baitelului.O imagine roz i se iviste printre gene.Si o daca cu ea un zambet cald si firav face ca inima baitelului sa nu mai trasara nefiresc.Jocul s-a terminat si nu a castigat nimeni.Cuvinte , ce ulterior vor fi uitate , sunt soptite de catre domnisoara in roz.Iara baitelul se intoarce la visul sau fara zane de data aceasta.

Baitelul insa nu va mai dormi niciodata cu mainile afara.

No comments:

Post a Comment