Vise

Sincer nu imi pot da seama de ce am putut uita ce facem aproximativ acum un an de zile.Si nici macar pe 15 octombrie nu lucram si din cate imi amintesc chiar faceam absolut nimic.
Intr-o dimineata friguroasa si cetoasa de toamna timpurie doar eu cu un geamantan si un rucsac am pornit intr-o noua etapa din scurta mea viata prin acest univers.Etapa ce se dorea si imagina de lunga durata.Insa balantele raman tot balante si nu ai cum sa te impotriveste dapai sa ramai fidel unei decizii initiale.
Imi doream doar ca avionul sa nu pice chiar acum.Data viitoare nu mai conta.Acum nu.Visul devenit realitate nu putea fi oprit de nicio forta a naturii.
Ceata s-a risipit incet iar locul ei a fost luat de un soare bland catalan si de un aer cu iz de nou.O mica vacanta urma sa fie principala activitate in lunile ce urmau.
Eu un rucsan si un geamantan porneam spre necunoscut.Si la proopriu si la figurat.Am pornit toti trei intai spre Plaza Catalunya de unde urma sa luam metroul spre cazarea provizorie ce se dorea nu mai mare de cateva zile.Zona ce ulterior s-a dovedit a fi atat casa cat si loc de studiu.Toate aceste 3 locatii se aflau la mica distanta una de altele.Putin ciudat as spune.
Perioada scurta dorita de locuire in hostel s-a prelungit la o saptamana.Dupa care lucrurile au inceput sa intre in normal.

Cu ce m-am ales din aceasta aventura in afara de cunostite si de diplma de master?Cu prieteni.Nu cu amici.Prietenii sunt aceia care se ofera sa te ajute inainte ca tu sa le ceri ajutorul.

Misiune indeplinita si de data aceasta..Nu ma intrebati cum reusesc.Totul e secret.Nici macar eu nu stiu:).

Comments

Popular Posts