Plimbarea de duminica

Intr-o duminica calduroasa de primavara eram in zona Titan.Inspre mine veneau cu o viteza uluitoare doi muchii (Trade Mark-Manu),adica in traducere doi batranei.Un cuplu de vreo 80 de ani cred.Viteza lor era cat se poate de ireala.Un metru cam pe minut.Pas cu pas.Cred ca se sculasera cu 3-4 ore inainte sa ajunga la piata sau la biserica la timp si apoi sa ajunga pana cand se insera acasa.Probabil asa vom ajunge si noi daca nu facem miscare.
Nu chiar in fiecare duminica am iesit la o mica plimbare, ca sa ma obisnuiesc cu perioada batranetii cand probabil va fi singura zi in care voi mai putea iesi la o plimbarica:));directia aleatorie;depinzand de vant si de lumina solara.Duminica asta am zis sa o iau in sus,stiind ca in acea directie e Parc Guell.
Insa nu am ajuns in Parc Guel ci in alt parculet local.Nimic interesant ati zice.Gresit.In viata mea nu am vazut un asemenea parc pozitionat intre stanci gata gata sa se prabuseasca spre copii care se jucau linistiti sub razele soarelui.Si ce e si mai interesant e privelistea de pe aceste stanci.Dupa un urcus foarte obositor..uff ce dor imi e de o tura pe munte...si cu multe pauze de tras aer in piept si odihna de rigoare am ajuns sus.Urcusul e semi-periculos,acu depinde cu ce esti incaltat.
Insa privelistea de sus..uimitoare.in dreapta Parg Guel,in doua colturi Marea Mediterana,in spate Tibidabo si de jur in prejur Barcelona.A meritat urcusul si adaug acest traseu pe lista obiectivelor ( nu e un loc turistic insa merita sa ramana asa fara prea multi intrusi) ce merita de vizitat.
Asa ca ..go..la o plimbarica prin parc chiar daca e frig si ninge ca merita.La batranete o sa regretam...